Citeam postul lui Cabral, m-a pus pe ganduri...
Care e drumul meu?
Pot spune cu siguranta ca nu stiu....
In copilarie aveam vise, dorinte, aspiratii.Visam sa devin pictorita, parintii imi cumparase toate ustensilele necesare...la ce-i 4 anisori eram destul de talentata. Cu timpul mi-a trecut toata faza cu pictatul...
Am crescut, am urmat liceul cu profil pedagogic, imi placeau copii si consideram ca a fi invatatoare e cel mai splendit lucru de pe planeta. Am terminat liceul, am obtinut diploma de invatator/educator, care acum zace prin ceva dosar...a disparut si pasiunea asta.
Urma facultatea...pe parcursul liceului am descoperit tainele matematici si totodata ale psihologiei...acu aveam de ales, am ales Ise-ul (lucru pe care l-am regretat in toti cei 3 ani si inca il regret). Momentan urmez Ise-ul, ultinul semestru- slava Domnului!
Ma gandesc serios sa urmez psihologia, desi in unele zile am dubii serioase...
As vrea de asemenea sa urmez cursuri de gastronomie...
Sa-mi gasesc un job...
Sa fac munca de caritate..
Sa-mi iau un caine...
Ca si concluzie, nu stiu ce drum sa urmez, nu stiu ce vreau...si nu cred ca o sa reusesc sa ma hotarasc foarte usor.
Tind sa cred ca sunt cea mai nehotarata persoana de pe planeta!
Tu stii care iti e drumul? Sau ai cel putin o vaga idee?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
nu esti tu cea mai nehotarata persoana de pe planeta:D uite-ma!! in linii mari stiu cum va fi viata mea, dar prefer sa nu imi fac planuri pentru viitor, voi lua deciziile atunci pe moment.
RăspundețiȘtergerede fiecare data cand m-am gandit mai departe de prezent, am luat teapa..a